Poveste cu ceai chinezesc

    S-a îngălbenit lumea de emoţie când Lică a Luiceang  a venit în România plin de daruri. Mă întreb câtă emoţie a fost la Palatul Victoria dacă în plină şedinţă a pagodelor reunite, Parlament şi Senat, nimeni, dar nimeni nu a observant că steagul UE lipsea cu desăvârşire din protocol. M-am chinuit să îmi setez culorile la televizor şi nereuşind am regretat că a trecut Black Friday şi nu mi-am cumpărat unul nou. Mult roşu ce îmi aducea aminte de congresul PCR, capete plecate şi multe plecăciuni, vorbe dulci şi zâmbete iliesciene. Ce mai atâta Europa! China e salvarea noastră! Probabil din marea lor mărinimie îşi plătesc cele câteva sute de milioane de chinezi cu 1 dolar pe zi, diferenţa să rămână pentru PIB-ul României. Se simt bine chinezii, cei care au brevetat fake-ul, cei care pot copia orice şi care pot produce orice la orice preţ… E frumoasă România, le place chinezilor să alinte minţile odihnite… “Veţi fi tigrul Europei“, dar să nu uităm că tigrul este o felină periculoasă de care oamenii fug mâncând pământul.

      Mi-am adus aminte de tenacitatea şi hărnicia poporului chinez şi mi-am spus că sunt cârcotaşă şi că ar trebui să nu critic un demers bun. Cam comunist protocolul, dar bun… Vin chinezii şi aduc bani…sau nu ? Cică ne cumpără porcii; mi-ar plăcea să îi ia gratis pe cei în două picioare, dar cred că nu este cazul. Spun că ne vor face autostrăzi, iar Oltchimul i-ar interesa şi el … bine,  bine  şi cu UE ce facem ? Sau noi luăm fonduri europene, că doar suntem ţară membră (după caz) şi chinezii execută lucrările, profitul merge la Beijing şi treaba-i oablă? Treaba e că Doctor Ponta a uitat, matrafoxat de fericire (scuzaţi termenul “matrafoxat”, dar trebuie să mă exprim pe înţelesul unora) să parcurgă o etapă: Sfânta Licitaţie. Dar cum China nu este în UE, nu se mai aplică prostul obicei European al liberei concurenţe… Şi ce frumos, cele două ţări prietene, România - cea de a 23-a provincie chineză, tigrișorul care va sparge porţile Uniunii pentru perseverenţii şi harnicii chinezi. Mesia vine din Beijing! Şi normal că plini de consideraţie şi nu numai, cei din PSD vor pune un loc  eligibil deoparte, la momentul potrivit, pe lista potrivită pentru un cetăţean român de origine chineză şi în virtutea prieteniei internaţionale... Şi ne mai mirăm cum a intrat PNG în Parlamentul European?

              Ce ştiu sigur din tot târgul ăsta internaţional este că respect poporul chinez şi îmi place mult mâncarea lor, am vizitat Asia şi am găsit-o plină de viaţă, dar cred că mi-ar plăcea să trăiesc în Europa şi în spiritual European în care am fost formată. Lăsând ironia  la o parte, nu prea văd cu ochi buni plecăciunile Guvernului României faţă de un prim ministru comunist. Am senzaţia că filmul ăsta s-a mai derulat o dată în România, personajul era pe atunci Stalin şi venea cu alte idei, altă formă, acelaşi conţinut. Ştiu, şi asta e can-can…